Până la mine
Mai lipsesc o mie de vieți
Celule disparate și reunite
În o mie de nopți
Până la mine
Scările urcă și coboară
Zgomotul unei mii de pantofi
Clinchet de pahare cu apă și vin
Până la mine
Au jucat coarda o mie de copilării
Zâmbete delicate și lacrimi șiroaie
Până la mine
Soarta interpretează o mie de iubiri
Neterminate ca muzica îndelung exersată la un pian dezacordat
Până la mine
O mie de sori, de planete, stele căzătoare
Câte o mie de dimineți învelite, dezvelite
Și trupuri ascunse de ceață
Până la mine
Să nu mai fiu de cel puțin o mie de ori
Ca să-mi pot declara deschis nemurirea.
Etichetă: poezie
Întâlnire de gradul III
prea multă poezie în secundă
dilată vase din sângele lumii
prea multă dulceaţă în eu-ul rostit
cariază memoria prezentului
prea mult nisip în clepsidra poveștii
deseneaza circulare amprente
prea mult din mine
civilizaţie nepământeană
așteaptă un răspuns